Laboratorul Nutriţie şi Tehnologii Furajere


example4

    Cercetările în domeniu au fost iniţiate odată cu fondarea Institutului. Primul şef al laboratorului a fost doctorul în ştiinţe agricole Eliseev P.
    În perioada anilor 1963 - 1985 cercetările ştiinţifice au fost derecţionate spre studiul aprofundat al bazei furajere pentru sectorul zootehnic al republicii, perfecţionarea sistemului de alimentaţie a animalelor, fiind conduse de doctorul în agricultură Ignatiev V., care a contribuit considerabil la elaborarea şi implementarea recomandărilor ştiinţifico-practice pentru optimizarea alimentaţiei şi nutriţiei animale. La etapa respectivă au fost realizate un şir de cercetări care au contribuit la elaborarea normelor de alimentaţie a bovinelor, porcinelor, păsărilor în condiţiile specifice ale republicii.
    Concomitent, în anul 1964 în cadrul laboratorului a fost fondată o nouă direcţie de cercetare pentru perfecţionarea tehnologiilor de preparare a silozului din porumb, a fînului prin metoda ventilării active, a fînajului, făinei de iarbă, nutreţului granulat, brichetat etc. Conducătorul grupului respectiv de cercetători a fost d-na Beleaev Nadejda. Un aport substanţial la dezvoltarea acestei direcţii de cercetare în cadrul laboratorului a fost adus de către doctorul habilitat în agricultură Bahcivanji Mihail, activînd în cadrul laboratorului începînd cu a. 1965 şi pînă în prezent. example4
   Actualmente laboratorul este condus de către doctorul habilitat în agricultură Coşman Sergiu care activează în cadrul acestui laborator din a.1979. La realizarea obiectivelor de cercetare ale laboratorului pe parcursul anilor au contribuit doctorii în ştiinţe agricole Covarschi V., Brandis B., Rusnac I., Covalevschii N., cercetătorii ştiinţifici: Levin M., Moloşniuc V. şi al.
    În prezent activitatea laboratorului se desfăşoară în următoarele direcţii principale:
- aprecierea necesităţii de nutreţuri şi structurii optime a bazei furajere;
- elaborarea şi implementarea tehnologiilor performante de preparare şi păstrare a furajelor;
- elaborarea şi testarea metodelor performante de utilizare raţională a nutreţurilor.
În rezultatul cercetărilor efectuate în ultimii ani au fost obţinute următoarele elaborări:
- sistemul de raţii tipice pentru vaci de lapte şi viţele de prăsilă pentru diferite zone ale Republicii. Implementarea sistemului elaborat în alimentaţia vacilor de lapte în condiţiile Republicii Moldova sporeşte seminficativ producţia de lapte şi conţinutul de grăsime în lapte, fiind totodată îmbunătăţită digestibilitatea substanţelor nutritive din raţie şi asigurat un bilanţ pozitiv al macro- şi microelementelor;
- structura optimală a raţiilor pentru vacile de lapte cu productivitatea 4500-6000 kg lapte, fiind garantată obţinerea productivităţii scontate şi reducerea cheltuielilor specifice de furaje cu 8-12%;
- regimul optim de folosire a concentratelor pe parcursul lactaţiei pentru vacile înalt-productive, care permite folosirea raţională a concentratelor, sporirea producţiei şi menţinerea unei bune stări de sănătate a animalelor;
- componenţa chimică şi valoarea nutritivă a nutreţurilor din Republica Moldova;- tehnologii avansate de pregătire a fînului, de conservare a fînajului, silozului, cu utilizarea bioconservanţilor, care permit obţinerea unor furaje calitative, sporesc conţinutul în substanţe nutritive cu 8-10%.
- reţete de nutreţuri combinate CPVM, CVM şi premixuri vitamino- minerale pentru vaci de lapte, tauri de prăsilă, tineret taurin, ovin, porcine, păsări şi iepuri.
    Utilizarea unui şir de reţete noi de CPVM, CVM şi premixuri pentru vaci de lapte, tauri-reproducători şi tineretul taurin cu includerea noilor surse de oligo-minerale în diverse cantităţi din componenţa nutreţurilor combinate a permis ameliorarea indicilor productivi, de reproducţie şi starea sănătăţii animalelor. Folosirea CPVM în raţiile vacilor de lapte a condiţionat sporirea producţiei de lapte cu pînă la 18,6%, şi reducerea consumului specific de furaje la 1kg de lapte; în raţiile taurilor reproducători a contribuit la obţinerea unor indici cantitativi şi calitativi înalţi ai materialului seminal; în raţiile tineretului taurin a contribuit la reducerea termenelor (cu1,5-2,0 luni) de creştere a tineretului pînă la greutatea corporală optimă necesară însămînţării viţelelor.
   Elaborările menţionate ale laboratorului au fost brevetate: brevet de invenţie nr.563 "Adaos furajer pentru vaci de lapte"; brevet de invenţie nr.1288 "Adaos furajer pentru taurii reproducători"; brevet de invenţie nr. 3024- "Adaos furajer pentru tineretul taurin".
   Concomitent, cercetătorii laboratorului au elaborat un şir de Standarde Naţionale: „Siloz din plante verzi", „Nutreţuri combinate", „Producţia de nutreţuri", „Fîn".O direcţie importantă în cercetarea ştiinţifică a laboratorului constituie elaborarea şi implementarea în practică a metodelor şi normelor de utilizare eficientă a surselor noi, netradiţionale de nutreţuri, cum sunt drojdiile furajere obţinute pe bază de vreji de pomi fructiferi, coardă de viţă de vie şi borhot de melasă, concentratul proteic de soia, sorgul furajer, macuhul de rapiţă, macuhul din seminţe de struguri şi al
   Pe parcursul activităţii cercetătorii laboratorului au elaborat şi publicat o gamă largă de materiale teoretice şi practice în domeniu, au realizat multiple seminare şi lecţii cu crescătorii de animale şi specialiştii zootehnişti din republică.

example4
   Pentru elaborările ştiinţifice şi aportul adus la dezvoltarea domeniului cercetătorii laboratorului au fost destinşi cu Ordinul de Onoare şi Medalia “Meritul Civic” (M. Bahcivanji), menţionaţi diplome şi medalii: de argint şi bronz a Expoziţiei “Infoinvent”.

example4
example1
example1
example1
example1