Laborator Tehnologii de Creştere şi Exploatare a Păsărilor


example4

    În Republica Moldova, avicultura este o ramură importantă, devenind pe parcursul utlimilor 40 ani una dintre cele mai dezvoltate şi industrializate ramuri ale sectorului zootehnic. În această perioadă s-a creat un sistem bine echilibrat de producere a păsărilor rase grele şi mixte, producerea ouălor-consum şi cărnii de pasăre (broiler), tineretului avicol de o zi şi zburatic pentru populaţie.
    Dezvoltarea ritmică a ramurii începe din a.1968, de la înfiinţarea Trustului Republican Avicol, în componenţa căruia activau la început 7 întreprinderi de stat specializate în producţia ouălor şi cărnii de pasăre: Bîcovăţ, Dubăsari, Floreni, Rîşcani, Vadul lui Vodă, Pîrliţa, Brînzenii Noi.
   Efectivul de găini în această perioadă constituia: producătoare de ouă – 235 mii cap., de carne – 342 mii cap. Concomitent, în republică mai funcţionau 10 întreprinderi avicole intergospodăreşti, în care numărul păsărilor adulte la început de an constituia cca 257 mii cap.
Avicultura industrială în Republica Moldova era reprezentată de 24 întreprinderi specializate dintre care 8 de stat, 14 colhoznice şi 2 experimentale ale ICS în zootehie şi veterinărie dislocat în Cricova şi de întreprinderea (ferma) didactică din s. Chetrosu a Institutului agricol din Chişinău. Aceste unităţi executau, totodată, şi funcţia de centre de reproducere, selecţie şi ameliorare a diferitor specii de păsări.
   O etapă nouă şi de importanţă majoră pentru dezvoltarea aviculturii republicii şi a cercetărilor în acest domeniu începe odată cu fondarea în a.1973 AŞP „Moldptiţeprom”, constituit pe baza întreprinderilor de stat, staţiilor de incubaţie şi filialei de cercetări ştiinţifice în avicultură a Institutului La sfîrşitul a. 1979 întreprinderile avicole intergospodăreşti (fermele) au fost reorganizate în întreprinderi avicole specializate de stat, fiind incluse în componenţa AŞP „Moldptiţeprom”. Acestă măsură a sporit considerabil producţia avicolă obţinută.
   La etapa respectivă cercetările ştiinţifice şi ipmplementarea ale diverselor tehnologii noi în ramură au fost efectuate de Socolnicov B., Velixar D., Cipciriuc Gh., Buliga A., Serbul V., Munteanu N., Luchianov V. Un aport deosebit în ameliorarea efectivelor de păsări din ţară la diferite specii au adus doctorii habilitaţi, profesorii universitari Solonina Tamara, Scutaru Ion, Socican Ion şi al.
   Pentru producerea oălor de masă (consum) în acestă perioadă pe scară largă sunt folosite hibrizii crosurilor de ouă „Zarea-17”, „Xisex Braun”, „Cristal-5”, „Sura-7”, iar ulterior şi hibridul „Belarus -9”. Pentru producerea cărnii de pui broiler a fost utilizat crosului autosexual de găini specializate în producţia de carne „Broiler-6”. Greutatea corporală a unui pui la 56 de zile constituia 1,5-1,6 kg cu un consum specific de nutreţ combinat 2,5 kg la 1 kg spor greutare.    Datorită bunei organizări ai ramurii dirijată de AŞP „Moldptiţeprom şi cercetărilor ştiinţifice implementate în producţie, în perioda anilor 1973-1984 producţia anuală globală de ouă a crescut de la 141 mln. pînă la 700 mln ouă, de carne de pasăre de la 4 mii pînă la 40 mii tone. La etapa respectivă, a fost îmbunătăţită considerabil situaţia sanitar-veterinară în unităţile avicole, ridicat nivelul culturii producţiei şi reutililate procesele tehnologice de creştere a tineretului şi de exploatare a găinelor adulte în producerea cărnii şi ouălor. Cercetătorii filialei în avicultură a Institutului, în comun cu specialiştii AŞP „Moldptiţeprom” au elaborat şi au implimentat în producţie măsuri eficiente de prevenire şi combatere a maladiilor infecţioase care au contribuit la reducerea considerabilă a mortalităţii păsărilor. Pentru asigurarea populaţiei cu pui de o zi şi cei zburatici a fost organizată reproducerea raselor de găini cu producţie mixtă: Niu-Hampsir, Rod-Island, Australorp, Adler-argintiu, Gît-Golaş, ş.a.
   La producerea cărnii de raţă, în afară rasei Pechin de populaţie locală, se utiliza şi crosul specializat de raţe X-11.
Începînd cu anul 1990, au fost efectuate mai multe reorganizări. În anul 1990 din AŞP „Moldptiţeprom” a fost formată AŞP „Avicola”, după care (în a.1996) ultima s-a transformat în Holdingul de Stat „Avicola” SA. Activitatea Holdingului, fiind concentrată asupra demonopolizării proprietăţii de stat din avicultură.
Odată cu aprobarea în anul 2002 a Hotărîrii de Guver Nr.1247 „Cu privire la unele măsuri pentru revitalizarea complexului avicol pe anii 2002-2010”, s-a fondat Întreprinderea de Stat pentru Cercetare şi Producere „Avicola Moldova” ca succesor de drept al Holdingului de Stat „Avicola” SA şi adoptat programul de revitalizare a complexului avicol pe perioada respectivă. Concomitent, acestei întreprinderi au fost transmise din cadrul Institutului şi competenţele de cercetare-inovare în ramura avicolă.
La diferite etape şi diverse programe de cercetări ştiinţifice în avicultură au fost conduse de: Pîslaru P. (a.1973-1981), Liubinschii V. (a.1982-1989), Socican I. (a.1990-2003), Bîzgu I. şi Şumanschii A. (a.1993- pînă în prezent). În urma realizării proiectului de cercetare-inovare „Crearea şi implimentarea noilor crosuri a păsărilor cu o productivitate şi rezistenţă înaltă, testarea puilor de carne de dirferite crosuri, găinelor de rase ouătoare şi mixte, carne şi ouă” din ultima perioadă, a fost creat şi obţinut Brevet de Invenţie - noul cros de pui pentru carne Prim Moldovenesc (autori: I. Bîzgu, A. Şumanschii, V. Radionov).
Testarea calităţilor productive şi reproductive a efectivelor de păsări rase grele la nivel de părinţi a crosurilor Ross-308; Hubbard Flex; Cobb concomitent şi calităţile productive ale diferitor crosuri de pui broiler Baros (Rusia); Arbor Aicris (SUA); Robbro-70 (Romînia) în comparaţie cu crosul autohton obţinut Prim-Moldovenesc.
Rezultatele testărilor au demonstrat că crosul Prim-Moldovenesc are o conversie de hrană mai bună comparativ cu cele din import, fiind pretabil la producere în sectoarele intensiv-industrial şi industrial gospodăresc din Republica Moldova. În lucrările de cercetare privind crearea şi implementarea noilor subrase, rase şi crosuri de păsări cu producţie mixtă, se foloseşte materialul biologic importat din Ungaria: Tetra-H, Harco, Silver, Redbro, Cris Barre, Master Cris, Avicolor şi Farm Master. În rezultatul activităţii de reproducere, selecţie, cercetare şi testare au fost create cîrduri de păsări cu un potenţial genetic valoros care vor contribui esenţial la obţinerea raselor naţionale de găini cu producţie mixtă -Roşie Moldovenească, Moldovenească Porumbacă şi Argintie Moldovenească.
Ca urmare a activităţilor de cercetare-implementare ale laboratorului, măsurilor organizatorice şi economice întreprinse s-a contribuit la asigurarea pieţii interne cu material biologic - ouă incubabile şi pui de o zi, rase grele şi rase mixte, fiind sporită productivitatea păsărilor, redus procentul de rebut şi ameliorate indicatorii economici pe ramură în ansamblu.